Şapte companii din Europa şi alte patru din restul lumii s-au bătut să producă un ser împotriva gripei porcine. Fiecare are atuuri şi dezavantaje, toate au un punct comun: nu garantează imunitate 100%. Vaccinul românesc concurează bine cu celelalte seruri. A fost produs şi testat după normele europene, nu are adjuvanţi şi costă sub un euro fiola. Cele străine au alte avantaje.
Până la această oră, doar 11 companii au produs vaccinul antipandemic. Şapte sunt în Europa, două în Asia şi câte una în Australia şi SUA.
Cele şapte produse europene sunt şi cele mai avansate ca autorizări şi răspândire: Pandemrix (GlaxoSmithKline Biologicals), Focetria (Novartis), Fluval (Omninvest), Celvapan (Baxter), Panenza şi Humenza (Sanofi Pasteur), Cantgrip (Institutul Cantacuzino).
La ce folosesc adjuvanţii
La început, virusul a fost căutat într-o plajă largă de tulpini, dar spre final toţi au dezvoltat vaccinul pe o tulpină de California. Unele vaccinuri au adjuvanţi, ceea ce le creşte preţul, dar multiplică numărul de doze în care poate fi folosit (cum ar fi Pandemrix, Focetria, Fluval), altele nu au (cum e Celvapan sau Cantgripul românesc) şi au efecte adverse mai puţine.
Potrivit Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA), toate vaccinurile, inclusiv cel românesc, au fost produse "la urgenţă", adică în patru-cinci luni, nu în 6-7, şi la toate continuă faza de testare. Practic, nu se poate spune despre niciunul dintre vaccinuri că este sigur 100%, dar organizaţiile medicale recomandă vaccinarea, pentru că beneficiile sunt mai mari decât riscurile.
Pandemrix, în 40 de ţări
Unul dintre cele mai cunoscute seruri este Pandemrix, produs de Glaxo, de la care România trebuia să cumpere, acum o lună, 500.000 de doze pentru copii, categorie pentru care vaccinul avea făcute teste clinice. Guvernul român s-a răzgândit în
