Faptul ca in alegeri cel care a pierdut este, in fapt, la o distanta infima de cel care a invins ramane secundar. La fel, nici constatarea istorica fara cusur ca, intotdeauna in Romania, in competitiile electorale castiga cine era deja la putere – hahaha, oare de ce?! – nu denota ca Biroul Electoral Central, presedintii sectiilor de vot sau observatorii independenti nu si-ar fi facut corect datoria. Toate astea sunt fleacuri, praf in ochi, obiceiuri si datini de pe la noi, mostenirea strabunilor si performanta contemporanilor, balade si idile, viori si sacaz sau orice altceva preferati…
Ce e important, atunci, in acest moment? Mai multe lucruri, ca intotdeauna. Pe plan politic, important este ca ramanem cu ce am avut: cu sistemul ticalosit, mostenire a trecutului cu aporturi notabile in domeniul inovarii, cu aceleasi figuri de catran si de mucava din ultimii douazeci de ani (dintre veterani i-am revazut pe Iliescu si pe Quintus, semn ca priceperea intr-ale smenuirii increderii populare n-are varsta si nu e compatibila cu ideea de pensionare), cu marile ansambluri politice din bete de chibrituri, PSD, PNL, UDMR si PDL.
Dincolo de aceste elemente care, impreuna, fac cat un peisaj curentat de tendinte diverse, important e ca avem un guvern interimar fara puteri depline, alegeri prezidentiale cu un rezultat contestat de PSD si un Parlament care si-a ignorat atributiile de a vota un premier propus de presedintele in exercitiu.
Trebuie spus ca nu toata lumea de pe planeta are atata noroc ca romanii. Destul de multe tari s-au multumit doar cu un sistem economic aiuristic, dat peste cap, marsand cu frana de mana trasa, cu ceea ce azi numim criza economica mondiala. Lor le ajunge si atat, stiut fiind ca ultima depresiune de mari proportii a tinut din 1929 pana in 1933, adica vreo 4-5 ani (depinde cum numeri). In Romania insa, unde criza e cuvantul
