O grupare politică a kurzilor a intrat pe lunga listă a formaţiunilor închise de justiţia turcă, ce veghează atent la securitatea statului. Sursa: Reuters

Tensiunile dintre statul turc şi minoritatea kurdă au părăsit iarăşi viaţa politică pentru a exploda în stradă, la sfârşitul săptămânii trecute, după ce Curtea Constituţională a decis dizolvarea principalei grupări politice pro-kurde.

Închiderea Partidului pentru o Societate Democratică (DTP), acuzat de legături cu separatiştii kurzi, a adus noi incertitudini pe scena politică şi a atras criticile SUA şi UE. Decizia, scrie Reuters, subminează eforturile guvernului lui Tayyip Recep Erdogan, care a lansat, sub presiunea UE şi împotriva opiniei naţionaliştilor turci, reforme pentru îmbunătăţirea drepturilor kurzilor.

În ciuda consecinţelor, măsura nu este una rară în Turcia. DTP este doar ultima dintre grupările politice interzise de justiţie în ultimii ani.

Revolte şi demisii

Scena politică de la Ankara a fost restructurată vineri, când instanţa a decis dizolvarea DTP, invocând legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan, care luptă de 25 de ani pentru înfiinţarea unui stat kurd şi este considerat mişcare teroristă.

Doi dintre cei 21 de parlamentari kurzi trebuie să-îşi înceteze activitatea politică timp de cinci ani. Alţi 19 au anunţat că se retrag din activitatea parlamentară şi că mai discută încă, înainte de a lua o posibilă decizie privind demisia din legislativ, au anunţat liderii DTP, citaţi de AFP.

Demonstraţii şi chiar ciocniri între protestatari kurzi şi poliţie au avut loc sâmbătă, în estul Turciei. Unul dintre liderii DTP, Ahmet Türk, a criticat decizia instanţei, dar a subliniat că minoritatea kurdă va susţine în continuare procesul democratic. Sentinţa a fost salutată însă de Partidul Republican al Poporului