Probabil ca textele de muzica usoara vor ocupa, la un moment dat, un capitol aparte intr-o istorie alternativa a literaturii romane. Altfel nu se explica de ce au aparut deja "enciclopedii" virtuale extrem de stufoase, cum e cea de pe www.versuripenet.ro care cuprinde zeci de mii versuri ale unor hituri care s-au revarsat pe radiourile romanesti in ultimii 15 ani.
Si daca, in majoritatea cazurilor, respectivele "poeme" merg pe clasice rime imperecheate, gen "mare-soare", "femei – tot ce vrei" sau "iubire – despartire", sunt si texte de hituri postdecembriste care chiar ar putea parea interesante pentru un teoretician al literaturii. Astfel de specimene se regasesc de pilda, pe site-ul cu pricina, in sectiunea dedicata lui Mihai Margineanu (foto) – un artist de nisa care a incercat sa mearga pe un culoar oarecum neexploatat – "folclorul" de mahala, undeva la o medie intre manea si parodie. Astfel, printre textele marca Margineanu de pe pagina web cu pricina se remarca, de exemplu, povestea lui Gore care "Sta dupa tejghea/ Mai, uimita il privea Cum pune mana pe-o sticla/ Si spre Mitu se agita/ Si-a-nceput sa mi-l distreze/ Pai pa la carii si proteze/ Pai pa la dinti pa la molarii/ Ca-n filmele cu dolarii." O asemenea poveste de incaierare de bar nu se putea sa nu aiba un final pe masura, in care "A venit si o salvare/ Doamne una corespunzatoare/ De l-a luat pa Mitu Solo/ Sa-l coasa pe ici pe colo/ Gore n-avea nici o buba/ Dar a mai venit o duba/ Pai mi l-au dus la facultate/ Si i-au dat cinci ani jumate".
Eternul feminim nu e nici el departe de lirica lui Margineanu, care descrie de pilda, frustrarea unui fante de mahala sedus si abandonat : "Te-am luat de la ma-ta de acasa/ In fusta si far de jupon/ Ti-am luat si poseta/ Ti-am luat si jacheta /Si-o geaca mishto da nailon./ Te-am si cultivat Paraschivo/ Te-am dus la chermeza si meci/ Ti-am luat si bomboane,