Este imposibil să scriu despre "CineMAiubit" şi despre UNATC ("Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică", Bucureşti) fără să menţionez că sunt studentă în anul II acolo şi ştiu cum merg lucrurile, la fel cum ştiu că cei care au pătruns în acea lume deosebită şi absolut extraordinară, nu s-ar vedea altundeva.

Universul UNATC este diferit şi unic, este un loc în care oamenii încă mai îndrăznesc să viseze şi au curajul, forţa şi sensibilitatea de a-şi îndeplini visurile.

Iar "CineMAiubit" este un festival-oglindă în care noi toţi ne privim fără teamă, dar cu mari emoţii, în fiecare an.

"CineMAiubit", care va avea festivitatea de deschidere această seară la Studio, se compune din trei secţii: ficţiune, documentar şi animaţie/experiment, plus o secţie specială, "ficţiune-digital", unde intră filmele produse în anul I.

De asemenea, anual, se organizează un concurs de scenarii de scurtmetraj şi unul de fotografii şi afişe.

Elisabeta Bostan, preşedintele fundaţiei "CineMAiubit", a fost de acord să ne spună câteva cuvinte despre festival.

CINEMAIUBIT - UN FESTIVAL STUDENŢESC ŞI O RAMPĂ DE LANSARE

"CineMAiubit" s-a născut dintr-o necesitate ­ aceea de a arăta lumii, spectatorilor, tinerilor, care este finalitatea şcolii noastre. Ce şi cum se produce aici.

La un timp după ce am devenit decan m-am gândit la ceva ieşit din comun şi util ce aş fi putut face pentru şcoală - şi atunci mi-a venit în minte "CineMAiubit" ­ era o slăbiciune, o iubire, o imposibilitate de a mă lipsi de acea iubire şi consider că studenţii care au ceva de spus şi care au pasiune şi talent nu pot trăi fără această iubire.

În momentul în care păşeşti pragul către "CineMAiubit" te cuprinde o bucurie, o stare euforică generală. Şi asta pentru că toţi cei care vin au acelaşi scop: să vadă filmele ş