Statul cu o populaţie predominant musulmană va prelua de la 1 ianuarie şefia unei organizaţii pan-europen. Stabilitatea şi promovarea intereselor regiunii euroasiatice vor reprezenta obiective ale preşedinţiei kazahe a OSCE.

O ţară asiatică cu vocaţie europeană, o republică ce s-a desprins greu de Uniunea Sovietică, un teritoriu de 2.717.300 de kilometri pătraţi, mai întins decât al Uniunii Europene, desfăşurat între bazinul Volgăi şi lanţurile muntoase Tien Shan şi Altai, spre China, şi cu imense resurse.

O ţară musulmană care respectă toate religiile, astfel ar putea fi prezentat, pe scurt, Kazahstanul, ales, după multe polemici că nu ar respecta standardele democratice, să preia de la 1 ianuarie 2010 preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Astana a fost susţinută de toate fostele state sovietice, în frunte cu Rusia, dar şi de multe ţări europene, chiar membre UE, cum ar fi Germania.

Analiştii sunt de părere că această alegere reprezintă, pe lângă un mesaj simbolic, şi un impuls pozitiv. La douăzeci de ani de la dispariţia URSS, un stat fost sovietic va prezida o organizaţie simbol al „îngropatului" Război Rece şi va transmite mesajele democratice ale Uniunii Europene. În comparaţie cu vecinele sale din Asia Centrală, Kazahstanul a făcut o figură bună pe plan internaţional.

Astana duce o politică externă „multi-vectorială", de echilibru între Rusia, China şi Uniunea Europeană, fiind activă în toate organizaţiile internaţionale şi regionale. Pentru preluarea preşedinţiei OSCE, Ministerul de Externe kazah s-a pregătit mai bine de doi ani. A trimis tineri diplomaţi, dar şi funcţionari guvernamentali, la stagii de pregătire pe lângă Misiunea permanentă a OSCE de la Viena.

Priorităţile Astanei

În mod tradiţional, fiecare ţară care preia şefia OSCE trebuie să asigure continuitatea proiectelor dema