Interesant interviul cu Gelu Voican Voiculescu din Adevărul de azi. Cel putin in unele zone. O singura intrebare m-a framintat. Ce face azi Gelu Voican, cu ce se ocupa el, unde traieste, cum traieste. Pacat ca zona “prezent” nu a fost acoperita. Il mai caut si eu la telefon, poate are chef sa vorbeasca:). Ar fi ideal sa poti scoate astfel de oameni din felul cum isi explica/mistifica ei istoriile personale. Ma rog, e foarte bine ca il avem si asa.
Un moment interesant pentru cineva care vede ceva mai detasat problema este spiritul proto-democratic din Iliescu, cel care se pare ca s-a opus la inceput judecarii/asasinarii celor doi. Eu zic ca ne zice si asta multe despre el. El a fost de fapt contrarevolutia, s-a vazut si apoi in Piata universitatii. Si nu cred ca a facut rau neaparat, cert e ca nu mai am chef de judecati morale, am chef sa inteleg. Pina la urma a semnat. Pe de alta parte, moartea intempestiva a celor doi cred ca saltat Romania undeva in necunoscut. Impresia mea ca oricit s-ar fi pus la cale miscari, lovituri de stat etc, omorirea celor doi e putin probabil sa fi fost anticipata.
Ion M. Ioniţă: Cum s-a luat decizia constituirii tribunalului care avea să-i judece pe Elena şi pe Nicolae Ceauşescu?
Gelu Voican-Voiculescu: În unanimitate. Ion Iliescu a fost unul dintre cei care au ezitat. S-a lăsat greu, abia după ce i s-a propus formula ocolită, a procesului. Ion Iliescu a spus că nu puteam începe o epocă de legalitate democratică cu un asasinat. Susţinea că poporul are dreptul să-şi judece opresorii într-un proces normal. Noi pledam pentru suprimarea lor, ca act justiţiar-revoluţionar.
Scenariul urmator l-am auzit si citit la mai toate capetele luminate de pe linga si de prin Securitate. Si Hrebenciuc ne-a povestit-o anul trecut, intr-un interviu pentru Cotidianul.
Într-un asemenea haos, s-ar fi spus dinspre Ungaria că treb
