Grecia are putin timp la dispozitie pentru a lansa masuri drastice care sa duca la reducerea deficitului bugetar de la 12,7% la 3% in urmatorii patru ani, pentru a salva piata interna de obligatiuni si pentru a evita riscul intrarii in incapacitate de plata, au avertizat recent o serie de economisti si bancheri, scrie Financial Times.
Guvernul de la Atena, instalat in functie la inceputul lui octombrie, a aratat in repetate randuri ca vrea sa majoreze impozitele pe proprietate si pe unele venituri, dar si sa inghete salariile si pensiile bugetarilor.
Cu toate acestea, economistii declara ca primul-ministru George Papandreou nu va sustine inghetarea imediata a salariilor din sectorul public si nici nu va majora taxele si accizele.
Astfel de masuri sunt considerate insa vitale pentru ca primele de risc solicitate de investitori pentru a achizitiona obligatiuni guvernamentale grecesti sa scada, dar si pentru ca, in ansamblu, credibilitatea economiei elene sa sporeasca.
"Grecia trebuie sa demonstreze ca intelege amploarea crizei", a explicat Nikos Karamouzis, director adjunct al celei mai mari banci private din Grecia, EFG Eurobank.
"Trebuie sa implementeze rapid masuri radicale si dureroase, pentru ca pietele financiare internationale si partenerii europeni asta isi doresc", potrivit lui Karamouzis.
Datoria publica a tarii ar putea urca anul viitor la 124% din PIB, cel mai ridicat nivel din randul statelor care utilizeaza moneda euro.
Grecia are putin timp la dispozitie pentru a lansa masuri drastice care sa duca la reducerea deficitului bugetar de la 12,7% la 3% in urmatorii patru ani, pentru a salva piata interna de obligatiuni si pentru a evita riscul intrarii in incapacitate de plata, au avertizat recent o serie de economisti si bancheri, scrie Financial Times.
Guvernul de la Atena, instalat in functie la inceputul lui oc
