Multe dintre meseriile tradiţionale au dispărut, iar despre obiceiurile străvechi puţini mai ştiu câte ceva.

Tinerii nu vor să înveţe meştesuguri pe care bătrânii satelor le-au dobândit de la strămoşi sau de prin atelierele şcoală de altădată. Doar bătrânii satelor mai ţin cu sfinţenie la obiceiurile străvechi.

La Chiperu, un sătuc uitat de lume din localitatea Pardoşi, aflat la aproape 60 de kilometri de Buzău, nea Costică Porumb, tâmplarul din sat, se închide în atelierul lui şi meştereşte cât e ziua de mare.

E mândru ca este “tinerelul” satului la cei 62 de ani ai săi dar îi pare rău de un singur lucru: “Copii s-au mărit şi au plecat spre oraş la Râmnic sau la Buzău. Meseria de tâmplar am învaţat-o de mic de la meşterul satului , care a murit acum câţiva ani de bătrâneţe. Ştiu că sunt ultimul tâmplar din sat şi ceea ce mă doare este ca tradiţia va dispărea pentru că nu mai am nici un ucenic “, se plânge meşterul Costică Porumb.

Remediile naturiste nu mai sunt la modă

Stancu C. Stanca este o cultivatoare din Săgeata care va renunţa să mai planteze lubeni. Femeia a luat această hotărâre după s-a rugat la Dumnezeu mai mult de două luni să-şi poată vinde cele peste 50 de tone de bostani: „Pe vremuri, bătrânii foloseau lubenii la tratarea diverselor afecţiuni ale stomacului. Acum n-am mai auzit pe nimeni să folosească dovleacul drept medicament”, mai spune femeia.

Satele se năruie şi rămân fără copii

Moş Creţu Constantin trăieşte în satul Dalba ce aparţine de comuna Scorţoasa de când se ştie. Are 78 de ani şi stă de când s-a născut în vârful muntelui , la peste 50 de kilometri de Buzău.

Ciopleşte şi el lemnul zi lumină în incercarea disperată de a păstra cât mai mult farmecul obiectelor din esenţă moale, prelucrate manual ca în vechime. “Am totuşi o mare tristete în suflet pentru că nu