In decembrie 1989, inainte de Iasi, inainte de Timisoara, exista o adiere a vantului de libertate care cuprinsese mai multe tari din fostul bloc comunist din Europa de Est.
Spre finalul lui 1989, cazuse zidul Berlinului, in Cehia avusese loc "revolutia de catifea", iar Ungaria se eliberase cu cateva luni in urma de regimul comunist. Romania ramasese la inceputul lunii decembrie singura tara in care teroarea regimului lui Ceausescu reusise sa inabuse orice eventuala forma de protest.
Asa s-a intamplat la Iasi pe 14 decembrie, cand in orasul de la granita de este a tarii fusese planificata si trebuia sa aiba loc prima revolta impotriva regimului comunist. In Iasi fusese infiintat Frontul Popular Roman, care pusese la cale un plan prin care sute de mii de ieseni trebuiau sa se adune in centrul orasului pentru a participa la un miting de protest.
Metoda prin care erau racolati membrii Frontului este asemanatoare unui adevarat scenariu de succes de film. Fiecare membru al gruparii trebuia sa racoleze alti trei, care la randul lor aduc alti trei adepti.
Militia si Securitatea au aflat insa de acest plan din timp, iar pe 14 decembrie, la ora 16.00, cand ar fi trebuit sa izbucneasca revolta, toate strazile orasului erau deja blocate de securisti deghizati in sportivi si membrii fortelor speciale de interventie. Cel care ar fi trebuit sa dea semnalul revoltei, prin tragerea clopotelor Mitropoliei din Iasi, fusese arestat insa de Militie.
Miraculos, clopetele Mitropoliei au fost totusi trase de cineva exact la ora 16,00, fix la momentul care fusese stabilit potrivit planului. In Iasi nu a mai avut loc nicio revolta pe 14 decembrie, insa semnalul dat de clopotele Mitropoliei din Iasi aveau sa ajunga a doua zi la Timisoara.
Aici, pe 15 decembrie, au avut loc primele actiuni de revolta, primele semne ale Revo