Nu am mai niciun dubiu. Romania este Raiul pe pamant, intruchiparea tuturor visurilor omenirii de-a lungul timpului. Aici omul a reusit, in premiera mondiala, sa devina una cu Natura. Doar in Romania capriciile vremei nu se mai pot numi astfel, caci romanul simte, traieste si moare prin, pentru, in si din cauza naturii. Romanul este la dispozitia naturii, nu a naturii sale proprii, ci a naturii “inconjuratoare”, de la prima pana la ultima sa suflare.
In Romania, de fapt, omul este Natura in sine. Romanul nu se opune naturii, ci o asimileaza, devine sora si frate cu ea si, intr-un final, se transforma el insusi in Natura. Faceti un exercitiu de imaginatie, daca inca nu ati sesizat acest adevar simplu si frust, si veti intelege tot. Nu veti mai fi surprinsi de nimic, nu veti mai avea enigme existentiale. Toate angoasele post-moderniste vor fi spulberate de aceasta revelatie.
Natura inconjuratoare este inca un reflex verbal gresit inteles, caci, pentru romani, ea nu a fost niciodata doar inconjuratoare, ci a existat mereu direct in sufletele noastre, in casele, in masinile si pe strazile noastre. Manifestarile ei nu ne rateaza niciodata. Noi suntem, in fapt, ultima prelungire a naturii. Iarna, ninsorile si zapada nu va vor mai aduce in pragul apoplexiei, iar vara, ploile si inundatiile nu vor mai surprinde pe nimeni cand, in excesele lor, vor lua casele si vor rade gospodariile de la munte pana la campie.
Romanul respecta atat de mult Natura, incat nu i se opune niciodata. Nici nu a fost invatat sa faca asta vreodata, ce-i drept, asa cum le-a trecut altora prin cap prin strainataturi.
Intelegand toate astea, veti avea un unic moment ZEN. Nu veti mai avea niciodata motive sa injurati, cand ninge sau cand ploua sau cand e prea cald, autoritatile, primarii, presedintele, parlamentul, guvernul, mizeria, rautatea si prostia din sufletele celorlalti,
