Localitatea natală a lui Nicolae Ceauşescu, Scorniceşti, s-a transformat în ultimii 20 de ani din „capitala României“ într-un orăşel sărac, trecut în anonimat.
Blocurile vechi, străzile cârpite şi trotuarele ciuruite amintesc de un sătuc muncitoresc unde salariul minim a devenit lux. Pentru localnici, timpul pare că s-a oprit la 17 mai 1989, în ziua în care comuna Scorniceşti a fost declarată oraş.
„Când venea tovarăşul Nicolae, aici peste drum de Pulsor ateriza elicopterul. Săreau securiştii şi întindeau covorul roşu de la scara lui până la intrarea în fabrică“, îşi aminteşte nostalgic unul dintre supravieţuitori, Gheorghe Cocoşilă (foto), fost şef al pazei militarizate.
Azi, cum intri în oraş, dai de clădiri părăsite de-o parte şi de alta a singurei benzi de asfalt ce taie Scorniceştiul. Sunt fostele CAP-uri, care pe vremuri erau mândria oraşului. Gunoaiele din apropierea stadionului concurează cu tomberoanele arhipline de lângă blocuri. Pe strada principală, bulevardul Muncii, nu vezi ţipenie de om, de parcă toţi s-au baricadat în ultimele blocuri cenuşii, creaţia Epocii de Aur.
Scorniceştiul luxos din legendele tuturor se află acum în plină decădere. Dacă pe vremuri a merge la Scorniceşti însemna un pas important pentru o carieră socială, astăzi acest nume, invidiat odinioară de mulţi oficiali, aduce doar indiferenţă şi mult fier vechi.
Citeşte zilele următoare în Adevărul un reportaj în exclusivitate despre cum o duc urmaşii lui Nicolae Ceauşescu şi ce a rămas din locul natal pe care liderul comunist l-a ridicat la rang de oraş.
