Pe fondul volatilităţii de pe pieţele financiare, al recesiunii şi al lipsei de încredere în dolarul SUA, plasamentele se diversifică. Băncile centrale din întreaga lume îşi majorează rezervele de aur, pe măsură ce cotaţia aurului a bătut record după record.

Peste 18% din întreaga cantitate de aur extrasă vreodată se află în depozitele băncilor centrale. Anul acesta băncile au cumpărat 429 de tone, echivalentul a 15,5 miliarde de dolari. Este prima oară din 1988 când se înregistrează o creştere a rezervelor de aur, se arată în raportul firmei de cercetare a pieţei, CPM Group.

Băncile centrale se alătură astfel investitorilor care achiziţionează cantităţi tot mai mari din metalul preţios. Clive Capital, administratorul celui mai mare fond specializat pe pieţele de mărfuri, a raportat luna trecută cel mai mare profit, datorită scumpirii aurului.

Peter Morici, profesor de economie şi fost consilier guvernamental, spune că „implicarea băncilor centrale denotă o lipsă de încredere în economia SUA şi în stabilitatea pe termen lung a dolarului, ca valoare de depozit".

Datele Consiliului Mondial al Aurului arată că o mişcare similară s-a înregistrat în 1980, când majorările rezervelor efectuate de mai multe state au condus la aprecierea aurului până la 850 de dolari pe uncie, preţ-record care a rezistat timp de 28 de ani.

Deficitul SUA a afectat cotaţia dolarului

A urmat o perioadă în care băncile au vândut 4.880 de tone de aur până în 1999, preţul coborând la 251,95 dolari pe uncie, arată firma de cercetare GFMS din Londra. Cotaţiile metalului preţios au început să-şi revină după 2001, stabilind maximul-istoric la 3 decembrie 2009, cu 1.226,56 dolari pe uncie.

Deprecierea abruptă a dolarului din acest an, indicele monedei americane pierzând 5,4% din luna ianuarie în raport cu principalele şase valute, a crescut apetitul pentru