În marile oraşe ale ţării au loc zilele acţiuni de comemorare a Revoluţiei din decembrie ‘89. În ultimii ani, atenţia societăţii civile, dar şi a politicienilor, a fost reţinută adesea de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Scopul declarat al CNSAS era deconspirarea Securităţii. Politologul Daniel Barbu spune la RFI că, din această perspectivă, consiliul nu şi-ar fi atins nici pe departe menirea.

În marile oraşe ale ţării au loc zilele acţiuni de comemorare a Revoluţiei din decembrie ‘89.

În ultimii ani, atenţia societăţii civile, dar şi a politicienilor, a fost reţinută adesea de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Scopul declarat al CNSAS era deconspirarea Securităţii.

Politologul Daniel Barbu spune la RFI că, din această perspectivă, consiliul nu şi-ar fi atins nici pe departe menirea. În 10 ani de activitate, au existat doar câteva nume deconspirate, în vreme ce foşti agenţi ai Securităţii sunt fie pensionari cu venituri uriaşe, fie angajaţi ai unor structuri ale statului.

Pe de altă parte, în 2008, atribuţiile Consiliului au fost drastic reduse. Consiliul a fost transformat într-o aşa numită unitate administrativă, care nu mai dă decizii privind colaborarea şi necolaborarea cu fosta Securitate, ci doar constată dacă a existat o astfel de colaborare.

Instanţele sunt cele care ar trebui să dea deciziile de colaborare. În aceste condiţii, spune profesorul Daniel Barbu, CNSAS a funcţionat – prin forţa împrejurărilor – ca un institut de cercetare şi nimic mai mult.

“Cum s-a creat DNA pentru lupta împotriva corupţiei, s-ar putea crea un DNA pentru memorie, pentru identificarea celor care au produs un rău ireparabil semenilor lor în trecutul comunist.

Dar nu am găsit în vreun program de partid sau candidat un asemenea proiect.”, mai spune Daniel Barbu. Politologul Daniel Barbu

În