Luna şi premierul. Din 28 septembrie până pe 17 decembrie, perioadă intensă de haos politic şi lupte electorale, România a avut în fiecare lună câte un premier. Lucian Croitoru şi-ar putea revendica luna octombrie, Liviu Negoiţă luna noiembrie, ca de astăzi, Emil Boc să-şi reia rolul. Acelaşi Emil Boc, care în octombrie era demis de Parlament. Acum democrat-liberalul are însă şi sprijinul UDMR, care, la începtul toamnei, îl lovise printr-un vot de blam. Confuzia şi dezordinea în care s-a cufundat România politică au început într-o zi concretă: 28 septembrie. La acea dată, premierul Emil Boc, care conducea un Guvern compus din miniştri ai PD-L şi PSD, l-a demis pe Dan Nica, cel care deţinea portofoliul de la Interne. Ministru din partea PSD, Nica atrăsese atenţia că în ţară se preăgătea fraudarea masivă a alegerilor prin turism electoral.

Boc, demis în zi cu ghinion

Considerând că declaraţia este hazardantă pentru un ministru care nu a adus şi probe, Emil Boc a cerut PSD să desemneze un alt nume pentru Interne. Aşa s-a stricat alianţa dintre social-democraţi şi PD-L. Consecinţa a fost imediată: retragerea PSD de la guvernare şi debutul unei lupte crâncene pentru atragerea electoratului pentru alegerile prezidenţiale ce aveau să vină. Emil Boc a rămas premier, dar cu un număr redus de miniştri.

A venit apoi luna octombrie şi o altă zi nefastă: 13 octombrie. În urma unei moţiuni de cenzură, PNL, susţinut de PSD şi UDMR au dărâmat în premieră după 1989 un guvern, cel condus de Emil Boc. Încă de atunci, se întrevedea o nouă alianţă politică parlamentară, între cele trei partide, care, solidare, au demis Executivul, dar au introdus în scenă şi un nume cu autoritate şi competenţă: Klaus Johannis.

Primarul Sibiului a fost propus premier încă de pe 5 octombrie de către liderul liberal Crin Antonescu. Acesta avea să-şi cree