Spre deosebire de alte foste tari comuniste, Romania nu a adoptat legea lustratiei nici dupa doua decenii de la prabusirea acestui regim, chiar si in conditiile in care Securitatea a fost mai puternica decat alte servicii secrete de acest tip, ca de exemplu temuta STASI.
Intr-un interviu acordat pentru STASI, Germina Nagat, sef al Directiei de investigatii din cadrul CNSAS, a explicat piedicile legislative cu care s-a confruntat aceasta institutie de la infiintarea ei in 1999 si pana in prezent si stadiul actual al investigatiilor.
Nagat spune ca deschiderea Arhivelor fostei Securitati in 2007 a dezvaluit profunzimea nivelului pana la care acest serviciu secret penetrase societatea romaneasca.
"Avem in jur de 500.000 de dosare de informatori recrutati dar cu siguranta numarul real a fost mult mai mare. Pe de alta parte, un informator putea supraveghea si zece persoane o data", a declarat aceasta pentru publicatia citata, relevand astfel amploarea fenomenului.
Indiferent care era motivul pentru care o faceau, bani, santaj, teama, cei care ofereau date fostei Securitati ajunsesera atat de multi incat se poate spune fara a exagera ca intreaga populatie era mai mult sau mai putin supravegheata. "Se ajunsese intr-o faza absurda. Erai turnat pentru orice: daca faceai o gluma cu tenta politica, daca citeai literatura occidentala, daca imprumutai carti de la Biblioteca Franceza", mai povesteste aceasta, calificand regimul drept "paranoic".
In special dupa fuga generalului Ioan Mihai Pacepa in strainatate, in 1978, Ceausescu a fost cuprins panica. Se inventase categoria celor 'fara antecedente', care erau supravegheati doar pentru ca ar fi putut reprezenta un virtual pericol, nu pentru ca ar fi facut vreodata ceva. "Eram cu totii suspecti prin definitie, chiar daca nu facusem niciodata nimic si nimeni nu ar fi putut
