Chiar şi după decembrie 1989, anchetatorii l-au ameninţat pe Ştefan Prutianu să nu spună nimănui cum a fost torturat după ce a iniţiat mişcarea anti-comunistă de la Iaşi.
Căderea comunismului în ţările din spatele Cortinei de Fier, la finalul anului 1989, i-a dat speranţe profesorului ieşean Ştefan Prutianu. S-a gândit atunci cum poate schimba lucrurile şi în România. „În octombrie 1989 mergeam cu Titi Iacob pe linia de tren şi ne întrebam de ce în Germania cade Zidul Berlinului, iar noi nu facem nimic. Astfel, am început să strâng lângă mine oameni în care puteam să am încredere pentru a crea Frontul Popular Român“, povesteşte profesorul Prutianu.
Bătut la tălpi
Apelul la acţiune s-a răspândit repede prin Iaşi. Liderii reţelei comunicau mereu prin intermediari, pentru a evita filajele Securităţii. „Pe 8 decembrie ne-am dat seama că a fost o scurgere de informaţii, dar nu am dat înapoi, ci am decis să dăm drumul la manifestele tipărite cu mare trudă de Vasile Stoica“, precizează Prutianu. Primul care a fost arestat a fost Vasile Vicol, trădat chiar de unul dintre apropiaţii lui. Ulterior, a fost reţinut şi Valentin Odobescu, un alt cap al mişcării. După torturi, ei au recunoscut că Prutianu este iniţiatorul mişcării.
În perioada 15-22 decembrie 1989, Ştefan Prutianu a trebuit să îndure torturi greu de imaginat. „Trebuia să scriu sute de pagini ca să primesc un strop de apă. Cea mai gustoasă masă din viaţa mea am mâncat-o după trei zile de foame, când mi-au dat o căpăţână de varză cu viermi, în apă clocotită“, rememorează Ştefan Prutianu. Nu au lipsit nici bătăile. „Mergeam la baie în genunchi pentru că nu mai puteam să pun picioarele pe pământ la cât de dur fusesem lovit la tălpi“, mai spune Prutianu.
S-a detaşat, dar nu a uitat
Chiar dacă a fost eliberat din arest, presiunile asupra lui Prutianu au con
