Expoziţia „Stare îngerească“ s-a deschis aseară la galeria „Veroniki Art“ din Bucureşti. Opt artişti, din trei generaţii, semnează 60 de lucrări inspirate de imaginea îngerului, aşa cum apare ea în Vechiul şi în Noul Testament, fie oarecum secularizată în timpurile moderne.

Consideraţi mesagerii lui Dumnezeu, îngerii au adus pe pământ Buna Vestire, au anunţat păstorilor Naşterea lui Iisus şi îşi întind aripile spre ocrotirea oamenilor.

Expoziţia de la „Veroniki Art" are ca nucleu o icoană realizată de Preotul-pictor Pantelimon din Oaşa pentru noua catedrală din Deva. O „Sfântă Treime" inspirată de o celebră pictură a rusului Andrei Rubliov. În jurul ei, sunt expuse operele celorlalţi artişti, cunoscuţi pentru interesul arătat artei sacre.

Zborul îngerilor

Intrarea în lumea îngerilor se produce diferit la fiecare artist. Alexandru Antonescu prezintă lucrări din ciclul candelelor şi sfeşnicelor, cu simfonia lor griuri catifelate şi roşuri.

Dan Constantinescu se referă la iconografia bizantină, îngerul său părând să se revendice de la mai vechile sale „Palimpseste". Bogdana Contraş şi Mariana Macri recurg, prima în pictură, a doua în tapiserie, la o simbolistică senină, cu personaje plutind şi, respectiv, „Tronuri" şi „Porţi", metafore ale mesajului divin.

Elogiul maternităţii

„Rugăciunea îngerului" de Horea Cucerzan este plasată în lumina caldă a Italiei, nu numai prin gama cromatică, dar şi prin detaliile iconografice, scena revendicându-se în acelaşi timp de la incandescenţa sacrului şi de la ideea pământeană a maternităţii.

Imagistica populară îşi face loc în „Nunta" christică a lui Ioan Oratie. Una dintre lucrările care dovedesc existenţa sacrului dincolo de normele iconografice este frumoasa „Madona cu pruncul", a lui George Tzipoia, epură a maternităţii.

Expoziţia de