Faptul că piețele au reacționat negativ după alegerile din 6 decembrie nu înseamnă că au ținut cu Geoană, în detrimentul lui Băsescu. Înseamnă doar că nu le place incertitudinea. Puțin mai mult respect pentru piețe ar aduce mai multă morală în politică.

Se spune că piețele sunt cei mai buni analiști politici, chiar dacă interesul lor orientat pe termen scurt nu coincide întotdeauna cu interesul public. Piețele, în mod natural, merg pe stabilitate și cer predictibilitate, interesul public presupune uneori reforme de durată care nu coincid cu interesul mercantil al piețelor. Piețele tind să maximizeze interesul în orice moment și fără criterii morale. Politica, în schimb, presupune decizii care se învârt în jurul unor criterii morale, fără să fie, prin aceasta, morală: cine are acces la resurse? de ce? ce priorități? – toate acestea presupun asemenea decizii de care piețele sunt scutite.

Trebuie să recunosc că îmi place acest tip de decizie a piețelor, amoral și simplist orientat spre profit, determinat de o stare de bine pe care încearcă să o compună în fiecare zi. Nu din dezamăgire față de politică, ci pur și simplu din realism. De vreme ce binele în termeni politici este cam partinic în varianta lui românească, decizia rece a piețelor, verdictul pe care îl dau atunci când interpretează chiar și un proces politic, poate fi privit cel puțin fără suspiciuni.

Cum au interpretat piețele rezultatul procesului electoral? Prost, cam foarte prost. La anunțarea rezultatelor parțiale, în acea dimineață, bursa de la București a ținut să coboare.

Au fost valuri de mici etape de panică, cum le‑a descris un trader în ziua aceea, cu clienți externi și interni hotărâți să nu mai aștepte alte vești. Piața a pierdut, așa, dintr‑un foc, 4–5% cu SIF‑urile, evident, în prim‑plan. A doua zi, culorile mixte au revenit, dar ieșirea unor clienți mari a fost certă, cu