Urme de lepră au fost izolate în ADN-ul unui om înhumat în secolul I d.Hr. la Ierusalim, acest caz fiind cel mai vechi cunoscut al unui om care a suferit din cauza acestei maladii contagioase, a anunţat miercuri Universitatea Ebraică din Ierusalim, informează AFP.

În acelaşi mormânt a fost descoperit şi cel mai vechi fragment de giulgiu găsit până în prezent în Ierusalim, datând din epoca lui Iisus Hristos, aşa cum se precizează în comunicatul unievrsităţii.

Spre deosebire de textura complexă a Giulgiului din Torino, considerat de mulţi drept giulgiul în care a fost învelit trupul lui Iisus după coborârea sa de pe cruce, giulgiul descoperit este realizat din simple ochiuri de plasă, conform istoricului Orit Shamir, specialist în ţesături antice.

"Suntem de părere că acest giulgiu este reprezentativ pentru ţesăturile folosite în mod comun în ritualurile de înhumare din epoca lui Iisus, în timp ce Giulgiul din Torino nu a fost realizat la Ierusalim în acea epocă", se precizează în comunicatul universităţii.

Osemintele şi giulgiul ce datează din prima jumătate a secolul I d.Hr, au fost descoperite într-un mormânt din Vechiul Ierusalim, aflat în apropiere de locul în care apostolul Iuda s-a sinucis, conform tradiţiei creştine. O altă particularitate în acest caz, al bolnavului de lepră, este faptul că, susţin oamenii de ştiinţă, cadavrul a fost îngropat doar o dată şi nu de două ori aşa cum era tradiţia în acea perioadă, ceea ce ar putea reprezenta un indiciu că membrii familiei acestui om ar fi ştiut că suferă de o boală contagioasă.

Unul dintre experţii în biologie moleculară din cadrul echipei care a studiat aceste oseminte, Mark Spigelman, susţine că deşi suferea de lepră, acest om a murit de tuberculoză, după ce a descoperit urmele ADN ale celor două maladii în urma analizării osemintelor.

Răspândită pretutindeni în Europa în