Daca nu era artista, probabil ca ar fi fost arheolog. Dar i-a lasat pe altii sa descopere trecutul. Ea a ales sa ia timpul si sa-l transforme in arta. Si a facut-o obiectiv. Cu detasare.
Ioana Nemes a expus in galerii din Praga, Amsterdam, New York, Berlin, Istanbul, Viena, Salzburg, Copenhaga si in multe alte orase din Europa si de oriunde. Mai putin in Romania. "La noi in tara nu exista galerii la nivelul la care as vrea eu sa expun.
Este un cerc vicios. Nu exista jurnalisti specializati pe arta contemporana, nu exista presa despre asta, nu exista curatori, nu exista fonduri, galeriile nu au bani sa sustina artistii, nu exista cumparatori. Si la noi nu exista nici tehnologia necesara. La noi, ca artist, daca nu vrei sa faci pictura sau desen, nu prea ai nicio sansa. Daca trebuie sa torni in plastic, poti sa faci asta doar afara si este destul de costisitor", spune Ioana Nemes.
Este cu atat mai greu de patruns pe piata de arta contemporana din strainatate cu cat pentru o galerie este un efort considerabil sa sustina financiar un artist care vine din Romania.
"Pentru ca artistul roman nu are niciun fel de sprijin de la stat spre deosebire de artistii straini. Expozitia mea Relics for the Afterfurure de la Berlin a costat 60.000 de euro. In ce priveste «profitul», deocamdata functionez pe «survival mode», dar planuiesc sa imi castig existenta din arta cat de curand", spune Ioana.
Pentru artista povestea a inceput in 2001. Dupa terminarea Universitatii de Arte din Bucuresti, s-a intalnit cu un galerist din Praga. "El s-a oferit sa investeasca in proiectul meu pe care l-am inceput cu aproape noua ani in urma dupa ce am vazut experimentul unui psiholog care incerca sa isi diagnosticheze pacientii prin diverse nuante si culori. El a descoperit ca poti afla de la pacienti lucruri pe care acestia nu vor sa le dezvaluie doar cu ajutorul c
