Unul dintre cei mai renumiţi scriitori chinezi, Zhang Jie, autoarea cărţii „Cuvinte nescrise”, povesteşte despre cenzură şi socialism în China. Sursa: Ibu Publishing

Femeia care a trăit Revoluţia Culturală din China într-un lagăr de muncă, Zhang Jie, astăzi una dintre cele mai apreciate scriitoare chineze contemporane, propusă la Nobelul pentru Literatură, spune că experienţele sale sunt similare cu ale prizonierilor din Gulagul siberian.

Recent, „Cuvinte nescrise”, una dintre cele mai premiate cărţi din Republica Populară Chineză, vândută în peste 700.000 de exemplare, a fost lansată în România de Ibu Publishing. Scriitoarea, membru onorific al Academiei Americane de Arte şi Litere şi singurul autor chinez distins de două ori cu Premiul Naţional „Mao Dun”, ar fi trebuit să dea autografe la Bucureşti, însă evenimente neprevăzute i-au amânat călătoria.

Trilogia „Cuvinte nescrise” – doar primul volum a fost tradus în limba română – traversează întreg secolul XX şi scanează istoria Chinei, trecând-o prin filtrul a trei generaţii de femei. „Un slogan celebru în China de după 1949 spune că «femeile sprijină jumătate din cer». Cam aşa e, în China şi peste tot în lume”, spune scriitoarea pentru EVZ, prin intermediul Ibu Publishing.

„Etichetele îmi displac profund”

Percepută drept feministă, pentru „Arca” (1981), sau activistă politic, pentru „Aripi de plumb” (1980), Zhang Jie glisează printre etichetele care i se lipesc cu fiecare volum publicat şi declară că nici una nu i se potriveşte. „Eu chiar nu sunt o feministă. S-a spus despre romanul meu „Arca”, publicat în 1981, că ar fi primul roman feminist chinez, dar nu asta a fost intenţia mea. Etichetele de acest fel distrug receptarea corectă şi firească a unui roman, şi îmi displac profund. Cât despre feminism, sincer, nu le admir pe femeile care îşi revendică