Postul este o rănduială disciplinară a Bisericii. El constă in infrănarea totală sau parţială de la anumite alimente, pe un timp mai lung sau mai scurt, practicat din cele mai vechi timpuri, in toate religiile lumii. Creştinii ortodocşi tin Postul Crăciunului
intre 14 noiembrie şi 24 decembrie.
Caracterul religios al postului s-a impus treptat, in special in urma unor viziuni cu caracter divin. Postul a inceput să fie privit drept un act de pocăinţă, o pregătire inaintea săvărşirii actelor religioase sau ca un semn de doliu, depăşind caracterul simplist de mijloc igienic pentru sănătatea corporală. In Vechiul Testament, primul indemn spre post este prefigurat in porunca adresată de Dumnezeu lui Adam şi Eva: "Din toţi pomii din Rai poţi să mănănci, iar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănănci, căci in ziua in care vei mănca din el, vei muri negreşit!" (Facere 2, 16-17). După alungarea primilor oameni din Rai, postul a fost prescris poporului evreu prin poruncile date de Dumnezeu prin Moise şi ceilalţi prooroci. Primul post de durată din anul bisericesc este cel rănduit inaintea Naşterii Domnului. Dacă ziua lăsatului de sec cade miercuri sau vineri, postul incepe din această zi, 14 noiembrie, aşa cum este cazul şi in acest an. Sfinţii au arătat foloasele postului atăt pentru suflet, căt şi pentru trup. Postul creştin a imbrăcat un important caracter religios, devenind un act de virtute şi de cult, o treaptă in urcuşul duhovnicesc, un semn de respect şi o jertfă personală adusă lui Dumnezeu.
Exista diferite tipuri de post
Postul integral consta in abţinerea completă de la orice măncare şi băutură; postul negru (xirofagie), in care este ingăduită doar hrana uscată: păine, fructe uscate, seminţe, legume şi apă; postul comun (obişnuit), care admite consumarea mancărurilor gătite din alimente de origine vegetală, inclusiv untdele