Nu se pune încă problema succesiunii, în ţara noastră“, declara în septembrie Kim Yong-nam, preşedintele prezidiului Adunării naţionale din Coreea de Nord, într-un interviu acordat Agenţiei nipone Kyodo.
Pregătirea succesiunii - începută în 2008 - a început să scârţâie în iulie. Presa internaţională a scris atunci că autorităţile de la Phenian au ordonat suspendarea oricăror discuţii legate de succesiune, precum şi mediatizarea persoanei moştenitorului. Însănătoşit brusc, Kim Jong-il nu a mai vrut să audă speculaţii despre ceea ce s-ar petrece după moartea sa.
Toate au fost zvonuri controlate, pornite din Coreea de Nord, cu scopul de a oculta realitatea. În realitate, discuţiile despre succesiune au continuat. La 29 noiembrie, presa niponă a relatat despre vizita „conducătorului iubit" împreună cu fiul său, în sud-estul ţării, la Wonsan, confirmând astfel poziţia acestuia de „prinţ moştenitor". În septembrie, un fotograf taiwanez a publicat pe site-ul său un afiş din Wonsan, demonstrând astfel că Jong-un făcea obiectul unui proces meticulos de idealizare în ochii nord-coreenilor.
Fiul era lăudat pentru „cunoştinţele sale inegalabile din domeniul tehnicii militare".
Singura cacofonie apărută în procesul succesiunii a fost legată de faptul că apariţia unui „nou lider puternic" slăbea inevitabil imaginea celui vechi. Succesiunea este o afacere delicată, ce nu trebuie nici accelerată, nici întârziată. Nu trebuie accelerată deoarece nord-coreenii negociază cu americanii. Ei nu au uitat că, după cel de-al doilea test nuclear, din mai 2009, balanţa a înclinat în defavoarea lor.
Kim Jong-il, despre dispariţia căruia se vorbea, nu a reuşit să-şi impună voinţa, aceea de a trata direct cu Washingtonul, iar Coreea de Nord a fost supusă sancţiunilor internaţionale. El nici nu poate amâna prea mult succesiunea, deoarece, potrivit tradiţiei regimului, a
