Lansat în 1992 la Braşov, primul joc de tip piramidal din România a luat amploare în 1993 la Cluj-Napoca. Caritas a dat faliment în 1994, datoriile pe care le acumulase compania către deponenţi depăşind 450 de milioane de dolari.
Jocul piramidal a fost lansat în 1992 la Braşov, de către Ioan Stoica, iar după puţin timp şi-a stabilit cartierul general la Cluj-Napoca. Regulamentul era cât se poate de simplu: „clienţii” primeau, la trei luni după ce depuneau sumele de bani, de opt ori valoarea acestora. Apogeul isteriei declanşate de jocul de întrajutorare a fost anul 1993. Accesibil iniţial doar clujenilor, jocul s-a deschis locuitorilor din întreaga ţară, fapt ce a transformat Clujul într-o Mecca a românilor dornici de îmbogăţire rapidă şi simplă.
Patronul dădea asigurări anti-faliment
În ciuda numeroaselor temeri, anunţate la acea vreme de cei care prevedeau un faliment răsunător al Caritas, deponenţii nu s-au lăsat şi au continuat să facă cozi la casierii, pentru a investi bani în acest joc.
„Cei care se înscriu la joc trebuie să renunţe la scepticism şi, o dată suma încasată, să continue jocul. Cu cât se înscriu mai mulţi, cu atât numărul celor care câştigă este mai mare şi ritmul plăţilor este mai rapid”, îi îndemna Ioan Stoica pe români într-un interviu acordat cotidianului „Mesagerul Transilvan”, cel care publica şi listele cu câştigătorii.
În aceeaşi publicaţie, patronul Caritas dădea asigurări că sistemul este infailibil: „Am lucrat nouă luni bune până când am reuşit să găsesc mai multe variante de închidere. (…) Nu te poţi juca. În suma investită de către omul necăjit este multă muncă depusă, multe speranţe şi multe renunţări”.
Stoica, un an şi jumătate la puşcărie
După câteva luni de „strălucire”, Caritas a început să pălească în a doua jumătate a anului 1993, iar în octombrie au fost sistate plăţile către deponenţi.
