Ici, colo, câte o instalaţie pe la geamuri, ceva pachete pentru copiii de prin centrele de plasament şi bătrânii din cămine; în magazine, forfotă de clienţi (însă nu ca în alţi ani), brazi artificiali, multe chinezării de împodobit şi... cam atât. În concluzie, sărbătoare comercială, nicidecum religioasă.

Crăciunul „secolului XXI" nu mai seamănă de mult cu cel de care se bucurau părinţii noştri (aşa cum puteau), şi chiar noi, generaţiile de după '85, în primii ani ai copilăriei. Chiar dacă la ţară tradiţiile adevărate s-au păstrat până de curând, acum şi acolo comercialul, Moşul, mini-vacanţa au luat locul sărbătorii în sine. Bisericile, altădată pline în prima zi de Crăciun, s-au transformat în ultimii ani doar în prilej de „socializare" a câtorva băbuţe şi loc al puţinelor persoane care, pe lângă cârnaţi, fripturi şi tot tacâmul de rigoare, nu uită de cel mai important lucru, Naşterea lui Iisus Hristos.

Colindătorii de altă dată care mergeau să anunţe, din uşă în uşă, acest eveniment, fără să aştepte ceva în schimb, şi gazdele care îi primeau cu bucurie în suflet, de mult nu mai există. A trecut şi vremea când această sărbătoare îi făcea pe oameni mai buni, mai darnici, şi îi determina să uite, măcar preţ de câteva zile, de toate duşmăniile, problemele şi lipsurile. Aşa că, marea şi sfânta sărbătoare a Naşterii Domnului nu mai reprezintă mare lucru... A devenit doar motiv de marketing pentru marile lanţuri de magazine, motiv pentru mai-marii localităţilor să le mai arunce celor fără familii şi săraci câte o pungă cu nimicuri, pentru că aşa dă bine, motiv pentru diverse asociaţii şi fundaţii să-şi mai facă simţită prezenţa. În rest, circ şi voie bună peste tot, unde te uiţi, mai ales dacă prin preajmă este şi câte un „Moş Crăciun".

Astăzi, în Constanţa, doar instalaţiile decorative de pe străzile principale, cele din preajma marilor magazine şi bin