Mircea Cărtărescu: „Dacă ura intensă a lui Geoană faţă de cel ce i-a suflat victoria pe ultimii centimetri ai cursei e oarecum de înţeles şi de plâns, rămâne uimitoare, dezarmantă ura lui Crin Antonescu pentru acelaşi locatar de la Cotroceni”. Sursa: Mediafax

Faptul că preşedintele Băsescu l-a numit tot pe Emil Boc să alcătuiască guvernul arată că politica românească face mai departe echilibristică pe un fir de păr.

Situaţia a fost de aşa natură, încât şeful statului n-a avut, pur şi simplu, alternative şi a fost silit să recurgă la această soluţie, proastă cum e, dar singura cât de cât viabilă.

E trist şi îngrijorător acest fapt. E ca şi când eşti atât de înghesuit pe tabla de şah, încât nu ai decât o mutare la dispoziţie care să nu fie imediat urmată de mat.

Deşi a câştigat alegerile când nimeni n-o mai credea, Traian Băsescu nu se află de loc azi într-o situaţie de invidiat. Iar noi odată cu el.

Negocierile pentru formarea guvernului au eşuat, atât între partide, cât şi între partide şi Cotroceni. Excepţia a fost şi de data asta UDMR-ul, care, ca românul imparţial, a fost mereu la guvernare cu toate partidele şi în toate formulele.

Dacă era de presupus că PSD-ul nu avea să participe la guvernare, neexistând o reală voinţă politică din nicio parte, lucrurile au stat cu totul altfel în privinţa PNL. Liberalii au fost un partid de dreapta şi locul lor natural, în politica teoretică, a doctrinelor, e lângă PDL. În ultimii ani însă, ei au părăsit vădit vechea politică şi s-au apropiat tot mai mult de social-democraţi.Cei care au păstrat linia liberală, grupul Stoica, Stolojan, Sever Voinescu etc., au migrat către PDL, cu care s-au contopit.

Ceilalţi, „petroliberalii”, au renunţat la doctrină şi au guvernat cu prim-ministrul Tăriceanu în două rânduri, susţinuţi puternic de PSD. În