Chiar dacă unele dintre marile companii întrevăd pentru anul viitor o creştere economică, aceasta ar avea ca punct de pornire un an cu rezultate dezastruoase. După o cădere estimată la 8%, micul reviriment prognozat pentru 2010 înseamnă doar cârpirea unui PIB pipernicit, de maximum 120 de miliarde de euro. De aici, un buget prea mic, dependent de împrumuturi externe pentru finanţarea deficitului şi plata salariilor şi pensiilor. Condiţii propice pentru creşterea datoriei publice

Chiar dacă unele dintre marile companii întrevăd pentru anul viitor o creştere economică, aceasta ar avea ca punct de pornire un an cu rezultate dezastruoase. După o cădere estimată la 8%, micul reviriment prognozat pentru 2010 înseamnă doar cârpirea unui PIB pipernicit, de maximum 120 de miliarde de euro. De aici, un buget prea mic, dependent de împrumuturi externe pentru finanţarea deficitului şi plata salariilor şi pensiilor. Condiţii propice pentru creşterea datoriei publice, în condiţiile în care Finanţele nu se sfiesc să adune de pe piaţă banii pe care nu-s capabile să-i strângă din taxe şi impozite, deşi pun pe companii o presiune fiscală demnă de un zapciu. Pe de altă parte, şomajul în creştere, scadenţa împrumuturilor contractate, menţinerea blocajului creditării sectorului privat fac ca ideea că ie­şirea din recesiune va avea loc în 2010 să pară hazardată. E drept, relansarea creditării poate să asigure viaţa companiilor, dacă acestea reuşesc să vândă şi să-şi acopere împrumuturile. Dar poate fi şi o capcană mortală. Nu atât pentru întreprinzătorul privat, cât mai ales pentru o ţară aflată în situaţia României. Datoria externă atinge 78 de miliarde de euro, fiind destul de redusă, adică doar 60% din PIB-ul estimat. Să privim însă la Grecia. Economia elenă s-a prăbuşit pe un consum imens pe credit, o producţie redusă şi un PIB ajuns cu 30% mai mic decât datoriile deja ces