Românii încă mai învaţă ce înseamnă democraţia, la 20 de ani de la înlăturarea dictatorului Nicolae Ceauşescu de la putere, comentează cotidianul The Times, în ediţia electronică de sâmbătă.
Mormântul lui Nicolae Ceauşescu din cimitirul bucureştean Ghencea este modest şi rareori vizitat, însă acest lucru nu reflectă influenţa continuă a fostului dictator asupra ritmului şi sentimentelor ţării. Potrivit unui sondaj al Biroului de cercetări sociale de luna trecută, jumătate din respondenţi au spus că situaţia în România este mai gravă decât înainte de 1989, 40 la sută au afirmat că viaţa lor este mai grea şi 56 la sută că, în perioada comunistă, oamenii obişnuiţi erau trataţi cu mai mult respect, anunţă sursa citată.
CITEŞTE şi: Scorniceştiul se zbate în sărăcie şi anonimat
Numele lui Ceauşescu este pe buzele tuturor, în autobuze şi în cafenele. Dacă nu eşti unul dintre cei care au fost persecutaţi de el, atunci viaţa în timpul regimului său pare să fi fost mai sigură decât în prezent, notează The Times. În prezent, problema centrală a românilor, la două decenii după revoluţie, este diferenţa tot mai mare între săraci şi bogaţi.
Urmele vizibile ale megalomaniei sale rămân, adaugă cotidianul britanic, menţionând Casa Poporului, pentru care Ceauşescu a distrus o mare parte din centrul istoric al Bucureştiului. Totuşi, clădirea arată destul de bine, fiind ridiculizată şi admirată în egală măsură.
Deşi Securitatea era printre cele mai sinistre dintre forţele de poliţie secretă din Europa de Est comunistă, colaboratorii săi nu erau nici pe departe atât de numeroşi ca în cazul STASI, poliţia est-germană. Problema cu Securitatea nu era numărul colaboratorilor săi, ci subordonarea lor directă în faţa lui Ceauşescu, cruzimea lor, apreciază The Times.
Într-un alt articol publicat de cotidianul britanic, semnat de Victor Se
