Social-democraţii din toate colţurile ţării s-au reunit ieri în Comitetul Executiv Naţional, pentru a discuta poziţia pe care să o ocupe la unison vizavi de noua echipă care va forma Guvernul. Şi bineînţeles, ca unele voci nemulţumite să-i ceară demisia din fruntea partidului celui care nu a fost în stare, ca după toate eforturile disperate ale social-democraţilor, să-i sufle mandatul de preşedinte lui Traian Băsescu.
După şedinţa pesediştilor de ieri, reuniţi în capitală, susţinătorii roşii nu l-au mai sancţionat pe ascuns, aşa cum planificau, pe şeful lor, Mircea, cel cu „Mihaela, dragostea mea". I-au lăsat însă termen să se liniştească până la sfârşitul lunii ianuarie, când, în partid se vor organiza noi alegeri. Ceea ce mă face să mă gândesc că poate acesta este şi motivul pentru care, în mintea lui, Geoană, se vede invincibil. Pentru că „prietenii" lui colegi l-au mai lăsat să trăiască în lumea lui de vise încă o lună. Aşa, drept dar de sărbători şi pentru toate firele de păr alb care i-au ieşit în doar o lună de campanie. Şi aşa cum au făcut-o mereu, social-democraţii, grupuri, grupuleţe, vor conlucra la mazilirea liderului PSD. Vădit sau nu, pentru că pesediştii se pricep foarte bine la asta. Revenind însă la „unitatea" ce se observă printre pesedişti, cel mai sincer dintre baronii locali ai PSD a fost preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan care a explicat într-un mod poetic, mai-mai să zici că e al doilea Vasile Alecsandri, chiar înainte de începerea şedinţei de ieri dimineaţă, că a străbătut întreg judeţul ca să-i ceară demisia şefului său în forul cel mai înalt al partidului. Numai că aşa de hotărât cum a venit, atât de dezumflat a plecat, pentru că decizia sa nu a avut nici un sorţ de izbândă. „Marian Oprişan este cunoscut în partid, un coleg care are stări de spirit contradictorii", i-a dat peste nas Geoană, văzut deja în buzunar