La „indicaţiile“ autorităţilor comuniste, anul acesta, China intră vrând-nevrând şi în febra sărbătorilor occidentale, prilej de cheltuieli nebuneşti. Anul Nou chinezesc se celebrează în februarie. Prin „importul“ sărbătorilor de sfârşit de an tipic creştine şi „capitaliste“, China beneficiază de un boom comercial fără precedent.

Marele Dragon vrea să celebreze şi în acest mod cei 60 de ani de la Revoluţie, arătând lumii întregi că, în ciuda actualei crize globale, succesul economic nu-l părăseşte. Astfel, s-a decis ca perioada cuprinsă între Crăciun şi începutul Anului Nou chinezesc (14 februarie 2010) să se numească „Festivalul cadourilor".

Chinezii au fost îndemnaţi să cumpere şi să ofere cât mai multe daruri, iar statisticile arată că, pentru prima dată, cheltuielile şi numărul achiziţiilor pe plan intern vor depăşi exporturile (China fiind cel mai mare producător mondial de ornamente şi tot ceea ce înseamnă „recuzita" tipică de Crăciun). O adevărată febră naţională a cumpărăturilor pare să-i fi cuprins pe chinezi, deşi un sondaj recent arată că doar 4% dintre ei au idee despre ce anume sărbătoresc, de fapt.

Între Confucius şi Moş Crăciun

Agitaţia Crăciunului „în stil chinezesc" se face simţită în toate marile oraşe, de la paginile principalelor ziare, care abundă în publicitate pentru ceasuri, bijuterii sau alte obiecte de lux la magazinele luate cu asalt. În ultimele săptămâni, peste nouă milioane de localnici au făcut diverse cumpărături în centrele de shopping din Beijing.

Peste 15.000 de brazi de Crăciun enormi, împodobiţi cu milioane şi milioane de beculeţe, au apărut pe străzile capitalei chineze. În spatele mausoleului lui Mao, pe străzile cartierelor de lux, în faţa centrelor comerciale se agită diverşi Moşi Crăciuni, cu ochi oblici, care oferă bomboane copiilor uimiţi sau mici daruri bătrânilor uşor speriaţi.

D