Anul 1991 a consemnat o explozie a iniţiativei private în Cluj, numărul societăţilor comerciale înfiinţate crescând de peste 1.000 de ori. După ce în 1990 au devenit private doar câteva foste întreprinderi de stat, în 1991 s-au înfiinţat peste 4.000 de societăţi comerciale.
Destul de timidă şi mai ales desfăşurată ilicit în primul an de după Revoluţie, iniţiativa privată a prins avânt în anul 1991. În special, numărul societăţilor comerciale care au luat fiinţă în judeţ a explodat, de la patru în 1990, la peste 4.000. Dintre acestea, 4.344 au fost persoane juridice, în vreme ce 39 au fost persoane fizice autorizate. Pentru 12 firme, însă, anul 1991 nu a fost foarte bun, patronii acestora fiind nevoiţi să le radieze.
Patronii vroiau impozit unic de 20%
Principalele afaceri dezvoltate de clujenii întreprinzători au fost consignaţiile. Acestea au împânzit oraşul şi le-au oferit locuitorilor accesul la diverse produse care nu se găseasu în magazine, chiar dacă acestea nu erau de cea mai bună calitate. „Cumpărau de «afară» aproape orice puteau să vândă aici”, îşi aminteşte Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj.
Potrivit acestuia, la începutul anilor ’90, aşteptările patronilor clujeni erau diverse: „Vroiau să îşi poată pune firme la poartă, să aibă conturi în bănci, să fie trataţi egal faţă de firmele de stat, să poată avea acces la creditare din partea băncilor”. „De asemenea, au propus aplicarea unui impozit unic, de 20%”, îşi aminteşte Feneşan.
Teama de concurenţă
În ciuda faptului că a înflorit iniţiativa privată, patronii clujeni nu au dus-o deloc uşor, ziarele vremii fiind pline de reproşuri ale acestora faţă de tratamentul la care erau supuşi. Aceştia se plângeau că nu au acces la materii prime, întrucât întreprinderile de stat nu le vindeau, de teama concurenţei, dar şi de faptul că spaţiile de
