ANALIZĂ. Editorul Denisa Comănescu spune că anul acesta s-a citit multă literatura confesivă, printre care memoriile lui André Gide sau ale Oanei Pellea. Care sunt cele mai mari succese ale anului în librăriile româneşti?
Una dintre reginele balului a fost, în 2009, thillerul politic (trilogia „Millennium”, de Stieg Larsson), urmat de cel istoric axat mai ales pe secvenţe din biografiile unor personalităţi din renaşterea italiană, secolele XI-XIV franceze sau perioada preelisabetană („Moştenirea Boleyn”, de Philippa Gregory), thrillerul arheologic („Biblioteca morţilor”, de Glenn Cooper) şi esoteric („Simbolul pierdut”, de Dan Brown).
Literatura fantasy cu vampiri umanizaţi îl înlocuieşte pe Harry Potter în inimile adolescenţilor, cap de afiş fiind seria „Amurg”, de Stephenie Meyer, care beneficiază şi de o ecranizare promptă.
Nici Paulo Coelho nu se lasă mai prejos, a atins 1.000.000 de exemplare vândute în România, iar noul lui roman „Învingătorul este întotdeauna singur” cere tiraj după tiraj.
Ce cărți au avut cel mai mare succes?
Romanul străin - mai ales contemporan, cu premii şi ecranizări („Drumul” de Cormack McCarthy, „Pastorala americană” de Philip Roth, „Jurnalul unui an prost”, de J.M. Coetzee, „Omul duplicat” de José Saramago, „Ziua Independenţei” de Richard Ford, „Eleganţa ariciului” de Muriel Barbery şi multe, multe altele) - acaparează interesul unui număr important de cumpărători de carte.
S-a produs un reviriment al jurnalelor. Care sunt „highlighturile” anului?
Şi în 2009, literatura confesiunii a fost un actant de prim-plan: „Jurnal 2003-2009”, de Oana Pellea, „Amintiri şi poveşti mai deocheate”, de Neagu Djuvara, „Viaţă şi cărţi. Amintirile unui cititor de cursă lungă”, de Nicolae Manolescu, apoi „Cartea neliniştirii” de Fernando Pessoa, „Jurnal 1890-1950” de André Gide, „
