Institutiile financiare au nevoie de regulamente mai dure si trebuie sa suporte, alaturi de oamenii bogati, cea mai mare parte a costurilor salvarii bancilor americane, crede Joseph Stiglitz, castigator al premiului Nobel pentru economie, in 2001.
Economia globala a ajuns "cu un picior in groapa" din cauza pierderilor provocate de maniera de acordare a creditelor, impusa de "depravarea morala" a bancherilor, scrie Stiglitz in ultimul sau articol din revista Mother Jones, citat de Bloomberg.
"Cineva va trebui sa plateasca pentru salvarea bancilor. Cea mai mare parte din acesti bani trebuie sa vina de la cei de sus, care in ultimele trei decenii au strans averi impresionante, dar si din sectorul financiar, care a indatorat atat de mult intreaga societate", sustine Joseph Stiglitz.
Recesiunea financiara a desfiintat peste sapte milioane de locuri de munca in Statele Unite, in ultimii doi ani, iar Rezerva Federala a cheltuit peste 10.000 de miliarde de dolari incercand sa salveze economia tarii.
Guvernele Marii Britanii si Frantei au anuntat in luna decembrie un plan de taxare cu 50% a bonusurilor mai mari de 40.000 de dolari din banci, in incercarea de a recupera o parte din banii pierduti chiar de la bancheri.
Desi Stiglitz nu a dat niciun exemplu concret de masuri si reglementari in articolul sau, castigatorul premiului Nobel sustine ca marile firme din sectorul financiar cheltuiesc "sume mari de bani" pentru a mentine legile slabe ce ii protejeaza doar pe ei, nu si pe consumatori.
"Scenariul ideal (n.r. al bancherilor) se pare ca este acela de a avea reguli care care sa-i lase sa faca orice isi doresc, dar in acelasi timp sa le permita sa se ascunda dupa litera legii, daca lucrurile nu merg bine", mai scrie Stiglitz in articolul sau.
Economistul Joseph Stiglitz preda la Universitatea
