Silviu Gongonea, unul dintre cei mai interesanţi tineri poeţi olteni şi mozaicari, profesor de limba română, doctorand al Facultăţii de Litere din Craiova, este un îndrăgostit de poezie, pe care a adus-o în faţa publicului, în volumul „Încălzirea mâinilor“.
„Scriu despre încălzirea mâinilor pentru că două ore/m-a udat ploaia într-o după-amiază în decembrie/gândindu-mă unde am să mă duc,/pentru că tot atât m-am târât pe străzile unui oraş învelind o pungă/ca pe o soră mai mică,/ am sărbătorit parcă o prietenie,/la care nu ar fi putut veni nimeni,/am aşteptat aşa noaptea/ să cadă peste mine/ ca peste un morman de gunoi,/în braţele mele o bucată de folie/s-a strâmbat precum o fetiţă/căreia nu i-a mai fost nici teamă, nici frig“.
Aşa îşi începe poetul Silviu Gongonea călătoria în lumea cuvintelor, în cel mai recent volum al său.
Pasiunea ce-şi are rădăcinile în copilărie nu s-a pierdut. „A fost un lung travaliu către maturitate“, după cum el însuşi mărturisea. „Unele impulsuri s-au trezit, prin perioada liceului, când l-am citit cum trebuie pe Eminescu, şi atunci au apărut şi primele exerciţii în ceea ce priveşte actul scriiturii“. De atunci au urmat studii atente, încercări adunate pe foi de hârtie, care vorbesc de începuturi, din copertele unui dosar.
Şi, la un moment dat, drumul creaţiei s-a intersectat cu anii petrecuţi în Craiova, pe băncile Facultăţii de Litere. Aici a avut fericita ocazie să întâlnească „profesori extraordinari, de la care am avut tot timpul câte ceva de învăţat“.
O apariţie aşteptată
Sentimentul creaţiei a cunoscut desăvârşirea. Competiţiile i-au stârnit atenţia tânărului poet. Fiecare poem trimis a însemnat încununarea muncii, dar şi confirmarea corectitudinii drumului ales. Anii s-au scurs, poetul a reuşit să adune creaţii şi să le alăture în primul volum individual.
„Silviu Gongonea scr
