Dintre toate topurile posibile legate de cei 20 de ani de tranziţie românească la capitalism, cel legat de eşecuri este, fatalmente, cel mai greu de realizat. Riscul de a lăsa pe dinafară vreo mare ţeapă este foarte mare, căci guvernele care s-au succedat din ’90 încoace s-au încăpăţânat, în cârdăşie cu diverse personaje din mediul de afaceri, să-şi lege numele de licitaţii trucate, de escrocherii uriaşe, de rea-voinţă dusă la extrem, de lipsă de viziune sau, pur
Dintre toate topurile posibile legate de cei 20 de ani de tranziţie românească la capitalism, cel legat de eşecuri este, fatalmente, cel mai greu de realizat. Riscul de a lăsa pe dinafară vreo mare ţeapă este foarte mare, căci guvernele care s-au succedat din ’90 încoace s-au încăpăţânat, în cârdăşie cu diverse personaje din mediul de afaceri, să-şi lege numele de licitaţii trucate, de escrocherii uriaşe, de rea-voinţă dusă la extrem, de lipsă de viziune sau, pur şi simplu, de incompetenţă crasă. capital.ro vă prezintă o analiză a zece dintre cele mai controversate episoade petrecute dup căderea comunismului.
Analiza celor mai mari zece eşecuri ale capitalismului românesc în viziunea redactorilor capital.ro radigrafiază cum nu se poate mai bine etapele prin care a trecut România însăşi în ultimii 20 de ani. De la lipsa colosală de viziune de după ’89 – vezi distrugerea sistemelor de irigaţii şi abandonarea proiectelor imobiliare sau de infrastructură rămase aproape finalizate la căderea vechiului regim -, şi tunurile de senzaţie ale primilor ani – vezi distrugerea flotei -, la escrocheriile financiare şi falimentele bancare de dinainte de încheierea primului deceniu de tranziţie.
Apoi, în ultimii ani, chestiuni mai delicate: contracte păguboase sub aparenţa interesului public – Autostrada Bechtel -, ratarea unor negocieri în privatizarea unor giganţi industriali ai comunismului - Aro, T
