Directorul de patronat orădean vorbeşte patru limbi, pe care le-a învăţat prin intermediul afacerilor. Dintr-un copil simplu, de la ţară, a ajuns manager la mai multe firme

PROFIL

Născut. 5 mai 1970, Săbolciu.

Studii. Colegiul Tehnic Traian Vuia, multiple specializări în management organizaţional.

Familie. Căsătorit, trei fiice.

Ioan Popa Baciu este exemplul omului care a ştiut ce vrea de la viaţă şi, mai ales, cum să obţină ce-şi propune. La şaisprezece ani se întreţinea singur la Oradea, deşi era doar în al doilea an de liceu şi părinţii săi erau în satul natal, din comuna Săcădat.

„Aveam 16 ani când mi-am luat viaţa în mâini. La 17 ani eram angajat ca operator chimist. Era înainte de 1989 când am fugit din ţară în Ungaria, unde am lucrat în construcţii, furând meserie de la experţi”, îşi aminteşte omul de afaceri de astăzi. În Ungaria a stat până în 1990, după care şi-a efectuat stagiul militar, la Târgul Jiu şi Timişoara. Despre experienţa de soldat spune că l-a călit şi l-a maturizat, dar că l-a marcat şi negativ. „Problema cu milităria este că te înverşunează şi te face să vrei să te răzbuni pe noii veniţi”, crede Ioan Popa Baciu.

Prima afacere, la 23 de ani

După armată s-a căsătorit şi şi-a făcut debutul în lumea afacerilor, deschizându-şi prima firmă, de construcţii, la Arad. „Aveam 23 de ani şi, pe baza experienţei din Ungaria, am ajuns să am sub conducere o echipă de patruzeci de oameni, ingineri experimentaţi”, povesteşte Ioan Popa Baciu. El a făcut parte dintre pionierii privatizării din România, însă înainte de asta a încercat să se angajeze ca om de pază la circumscripţia financiară a judeţului. „Când am terminat interviul de angajare, şeful de acolo mi-a recomandat să intru în afaceri, fiindcă eu nu eram de portar”, îşi aminteşte cel care a devenit în 2005 directorul Patronatului din Ind