Istoria secreta a Uniunii Europene II "Statele Unite ale Europei" se regasesc si in sfera de interes a lui Edouard Herriot (premier al Frantei, in mai multe randuri), care publica in 1931 o carte omonima, dar si in atentia lui Arthur Salter, care incredinteaza tiparului, in anul amintit, o serie de articole purtand acelasi titlu. In scrierile lui Salter apare concret formulat principiul supranational ("Statele Unite ale Europei trebuie sa fie o realitate politica, altfel nu vor putea fi una economica!"), care avea sa-i inspire lui Jean Monnet infiintarea Comunitatii Economice Europene. Dintre adeptii timpurii ai europenismului ii mai amintim pe: Konrad Adenauer (primar al orasului Koln in perioada interbelica; cancelar al RFG, dupa al doilea razboi mondial), Gustav Stresemann (coautor al Pactului de la Locarno, din 1925, care garanta securitatea reciproca pentru Franta si Germania), Leon Blum (prim-ministru al Frantei, pentru scurt timp), Winston Churchill (care spunea, in 1925, pe cand era ministru de Externe al Marii Britanii: "Numai de i-am putea impleti atat de strans pe gal si pe teuton laolalta, economic, social si moral, incat sa prevenim ocazia unor noi galcevi, si sa facem vechile antagonisme sa moara in realizarea prosperitatii reciproce si a interdependentei, atunci Europa s-ar inalta din nou"...). Artizanul constructiei europene, Jean Monnet, are primele conversatii pe tema unificarii Batranului Continent in iunie 1940, la Londra, cu generalul francez Charles de Gaulle (pe atunci, subsecretar de Stat pentru Razboi). Monnet ii propune lui de Gaulle declararea unei "Uniuni Franco-Britanice", avand un singur guvern, forte armate reunite, cetatenie comuna si aceeasi moneda. Acest proiect indraznet ajunge pe masa premierului britanic Winston Churchill, dar, prin caderea Parisului sub ocupatie germana, chiar in acele zile, intregul plan este zadarnicit.