Chiar dacă elevii din generaţiile de azi s-au născut şi trăiesc în democraţie, ei vin cu lecţia învăţată la ora de istorie despre prăbuşirea comunismului în ţara noastră. Au aflat de acasă. Sursa: Oana ŢepesSursa: Oana ŢepesSursa: Oana ŢepesSursa: Oana ŢepesSursa: Oana ŢepesSursa: Oana ŢepeşSursa: Oana Ţepes

1 /. Ştiu de ani buni despre Ceauşescu şi poveşti triste din comunism ori tragedii din însângeratul şi căldurosul Crăciun de acum 20 de ani. O mână de adolescenţi de la Colegiul Naţional „I.L. Caragiale” din Capitală a transformat o oră de istorie într-o dezbatere despre revoluţia din 89, chiar înainte de vacanţă. Subiectul a prins. Tinerii s-au contrazis, s-au justificat şi mai ales au pus întrebări. Şi nu puţine.

Despre ei după 20 de ani

„Dar de ce-au murit? Puteau să nu moară? Ce putem face pentru a depăşi acele evenimente? Putem să aflăm sau nu adevărul? Putem să mergem mai departe? Ce s-a întâmplat? Cine a tras? A tras securitatea lui Ceauşescu? ” sunt doar câteva dintre întrebările lansate de Matei. Apoi discuţia începe să curgă.

„Ei totdeauna vor să ştie cine-a tras în noi după 22. Vor revanşe”, explică profesoara lor de istorie Daniela Anghelescu, de la Colegiul Naţional „Ion Luca Caragiale”. „Nu, noi vrem să ne construim viitorul pe bazele adevărului”, dau imediat replica elevii. „Ei am murit pentru noi sau au crezut că trebuie să moară pentru noi. La 20 de ani de la revoluţie nu ştim niciun om care a tras. Chiar aşa greu e?”, se întreabă tinerii. Şi tot ei găsesc repede un răspuns: „Vinovaţii sunt protejaţi de o fostă nomenclatură”.

„Istoria nu trebuie să fie o minciună! Fără o istorie adevărată nu ne putem cunoaşte trecutul. Nu putem şti cine suntem şi cine vom fi. Vrem să ştim adevărul”, insistă Matei.

„Eu cred că acele evenimente trebuie amintite pentru a nu se repeta isto