Oficial, în Ploieşti nu au existat morţi sau răniţi în timpul revoluţiei din ´89, însă puţini ştiu că primele mesaje anticomuniste au apărut pe zidurile unor clădiri din oraş cu aproape două săptămâni înainte de izbucnirea revoltei de la Timişoara.
1 /. În dimineaţa zilei de 6 decembrie, autorităţile comuniste din Ploieşti au avut parte de o surpriză neplăcută. Pe vitrina unei alimentare de pe strada Democraţiei şi pe zidurile fabricilor 1 Mai şi Dero au apărut mesaje împotriva regimului dictatorial.
„În drum spre muncă am văzut mai multe lozinci, însă una mi-a atras atenţia, mai ales după evenimentele din decembrie 1989: „Sprijiniţi frontul!”. Era vorba de viitorul Front al Salvării Naţionale”, spune Daniel Perju, unul dintre revoluţionarii, care, în dimineaţa zilei de 22 decembrie, a ieşit în stradă.
„Înainte de a porni nebunia, lumea ajunsese în pragul disperării. Eu lucram la fosta fabrică de produse lactate şi oamenii se băteau la propriu pe o sticlă cu lapte sau un pachet de unt”, îşi aminteşte Viorel Bulgaru, un alt revoluţionar.
Cei doi s-au întâlnit pe 22 decembrie, în Casa Albă, atunci când comuniştii au predat puterea celor peste 30.000 de oameni strânşi în centrul Ploieştiului.
Trupele de represiune au fugit
Pentru a ajunge în piaţa mare, revoluţionarii au avut de înfruntat cordoanele miliţiei şi securităţii postate la prima oră în faţa marilor coloşi industriali. „În noaptea dintre 21 şi 22 decembrie, femeile care lucrau în schimbul al treilea la fabrica 1 Mai au aprins lumânări în memoria morţilor de la Timişoara. Toată lumea auzise la postul Europa Liberă cum oamenii erau împuşcaţi pe străzi la ordinul lui Ceauşescu. A fost semnalul că trebuie să ieşim şi noi în stradă. Ne-am adunat în curtea întreprinderii aproape 10.000 de oameni şi am început să strigăm „Libertate” şi „Jos Ceauşescu”.