Nu a avut norocul să se afirme în fotbalul mare, dar a reuşit în cel pe teren redus. Când s-a apucat de sport, nici nu spera că va îmbrăca tricoul naţionalei sau că va da mâna cu marele Eric Cantona.

La 24 de ani este un „vrăjitor“ al balonului, fiind component al reprezentativelor României de futsal şi fotbal pe plajă. Începuturile lui Alin Bugălă sunt legate de Şcoala „Gică Popescu“, unde a jucat şapte ani, fiind însă împrumutat pe la Armata, CFR Malu Mare (Liga a III-a) şi Unirea Leamna. Recunoscut ca un jucător tehnic, Bugălă a fost captat imediat de fotbalul pe teren redus, iar acesta i-a venit ca o mănuşă.

„Mai întâi a fost acel campionat organizat pe sinteticul de la «GP». M-am remarcat şi am ajuns la Oltmetal, în Divizia C, cu care am promovat în liga secundă de futsal. Antrenorul Ciocănescu m-a luat apoi la Senic Craiova şi astfel am avut ocazia să joc în Liga I. În paralel evoluam şi la «GP» Craiova“, îşi aminteşte Alin Bugălă debutul său în futsal.

Senic s-a desfiinţat ulterior, craioveanul a primit o ofertă de la Timişoara (futsal), dar a preferat să rămână în Bănie, participând cu Athletic, echipa profesorilor de la FEFS, în campionatul judeţean şi la turnee comemorative. A obţinut titluri de cel mai tehnic sau cel mai bun jucător al competiţiilor, iar de aici până la revenirea în Liga I nu a fost decât un pas.

Fascinat de brazilienii de la futsal

În sezonul 2005-2006, Bugălă a evoluat la Energo Craiova, echipă cu care a câştigat Cupa şi Supercupa României. „De atunci, m-am bazat mai mult pe futsal. Solicitarea fizică era foarte mare şi nu mai puteam juca şi fotbal. Eram însă mulţumit că jucam în Liga I şi, în plus, a venit şi convocarea la naţională“, susţine tânărul fotbalist, care a ratat cu România prezenţa la CM 2008 din Brazilia.

A ajuns însă în „Ţara cafelei“ în vară, la un Grand Prix de talie mondial