Centrul şi cartierele aglomerate din municipiu, intersecţiile şi hypermarketurile sunt zonele preferate de milogi.

Tineri, foarte tineri, în floarea vârstei sau bătrâni, cu sau fără diformităţi fizice, cerşetorii fac parte din peisajul de sărbători al oraşului. Fiecare gară, autogară, magazin sau intersecţie are “garnitura” lui de milogi. Profesioniştii lucrează organizat, în sensul că ştiu foarte bine intervalul orar în care trebuie să acţioneze şi ocupă, de obicei, locurile cu trafic de ploieşteni miloşi şi cu dare de mână. Ceilalţi fie trebuie să bântuie prin tot oraşul – copiii din tramvaie care zbiară colinde sau texte marca Filantropica -, fie sunt bătrâni uitaţi de copii, bolnavi şi îngheţaţi bocnă în faţa unui magazin de cartier. Cu toţii speculează sentimentele ploieştenilor care speră să-şi mai spele din păcatele de peste an dând un bănuţ amărâţilor. Şi cum nu sunt puţini cei care împărtăşesc această filozofie, la sfârşitul zilei, cerşetorii adună cel puţin un salariu minim pe economie. Unul dintre ei ne-a spus că şi pe el l-a lovit criza anul acesta, în sensul că ploieştenii au dat mai puţini bani. Dar speră să se scoată pe final de an. Teorie În numai câteva zile, poliţiştii comunitari din Ploieşti au dat 16 amenzi pentru cerşetorie, însă fenomenul este departe de a fi stăpânit. Şi asta pentru că minorii cerşetori nu pot fi amendaţi, cel mult duşi în centrele specializate, de unde fug pentru a se întoarce pe străzi, iar adulţii părăsesc provizoriu locurile de cerşit, revenind imediat după plecarea poliţiştilor. Amploare a luat şi furtul de buzunare, care este “tratat” teoretic, cu patrule de informare. “Având în vedere că nu suntem abilitaţi să constatăm infracţiuni, avem dispozitive de poliţişti pe platoul Halelor Centrale şi în staţiile de autobuz şi informăm oamenii cum să se apere hoţii de buzunare”, ne-a spus Ştefan Olteanu, şef birou Ordin