În 2009, performanţele muzicienilor români au avut o conotaţie aniversară. Zilele acestea, povestea celor 20 de ani de când situaţia politică s-a schimbat în România şi în întreaga zonă central şi est-europeană se află pe buzele tuturor.

Transformările din zona muzicală sunt mult mai importante decât le par la prima vedere celor care refuză să relaţioneze. Un exerciţiu de memorie a fost participarea la îndrăzneţul spectacol „Salut voios de pionier!" organizat de Corul de Copii Radio, care ne-a readus frust în memorie o atmosferă pe care suntem tentaţi să o uităm şi care copiilor noştri nu le spune nimic. Absolut nimic.

Tinerilor pianişti şi violonişti care se luptă acum cu dificultăţile economiei de piaţă nu le vine să creadă că mulţi dintre muzicienii români, care acum sunt personalităţi ale lumii muzicale internaţionale (şi care au concertat în 2009 în România), ar fi avut un traseu profesional cu siguranţă diferit, dacă în 1989 Europa de Est nu ar fi pornit într-o altă direcţie istorică. Deşi în aceste ultime două decenii cea mai mare parte dintre aceşti muzicieni a revenit într-un fel sau altul pe scenele de la Bucureşti, în 2009 aceste apariţii capătă un caracter simbolic.

Muzicieni români ai lumii... acasă

Violonistul Liviu Prunaru, actualmente concert-maestru al Concertgerbouw Orchestra din Amsterdam, a revenit şi în 2009 în România. Cel care de-a lungul carierei sale, începută la Craiova pe un instrument chinezesc şi continuată apoi pe alte viori de valori şi condiţii foarte diferite, ajungând la Andrea Guarneri şi, acum, Stradivarius, a redemonstrat la Ateneu sau la catedrala Sf. Iosif, în extraordinare concerte susţinute ca solist, forţă, strălucire, nobleţe intelectuală, bucurie în faţa muzicii.

Cvartetul Belcea şi-a încheiat cei trei ani de rezidenţiat la Bucureşti (acţiune organizată şi finanţată de Institutul Cultural