Acestea au fost ultimele cuvinte ale lui Petre Astafei, fost rugbist la Rapid, ucis in timpul Revoluţiei din 1989

In seara zilei de 22 decembrie 1989, Petre Astafei, un tânăr de aproape 23 de ani, rugbist la clubul Rapid, fratele cunoscutei atlete Alina Astafei, era împuşcat pe Calea Victoriei de un lunetist căţărat pe una din clădirile din preajma Palatului Telefoanelor. La 20 de ani de la Revoluţie, Caterina (67 de ani), mama tânărului, rememorează durerea şi disperarea trăite de familia Astafei în acele zile sângeroase.

Pe 22 decembrie, dimineaţa, Caterina Astafei, mama sportivului, a plecat la serviciu. A trecut în drumul său pe la Universitate şi pe la Biserica Armenească, zone în care oamenii făceau slalom printre gloanţe. Era ca la război, se trăgea de sus, din clădiri şi din elicoptere, oamenii se ascundeau pe unde puteau. Ea trebuia să stea la seviciu, un institut de cercetare în domeniul petrolului şi al gazelor, până la ora 19.00, dar a plecat pe la cinci după-amiază.

Drumul a fost anevoios, era agitaţie mare, oamenii din camioane strigau şi făceau semnul victoriei, iar când a ajuns acasă, Petre pleca, împreună cu un vecin, “să făurească istoria”. “Se arunca Libertatea, primul ziar liber, la Cişmigiu. Marius, vecinul, a vrut un exemplar, iar Petre a plecat cu el. Îl implorasem cu o zi înainte să nu se ducă în Piaţa Revoluţiei, dar, în dreptul Palatului Telefoanelor, s-a tras de sus în ei”, rememorează cu tristeţe mama. “M-a nimerit!”, a mai apucat tânărul să spună.

Glonţul i-a atins un plămân, ficatul şi i-a pulverizat un rinichi

Cineva a vrut să-l ridice, dar trăgeau în ei cum mişcau. Glonţul i-a trecut prin umărul drept, i-a atins ficatul şi plămânul şi i-a pulverizat un rinichi. Într- un final l-au dus la Colţea, unde a rezistat până pe 24 decembrie, la ora 12.00 noaptea. Avea dureri cumplite şi, după ce a fost operat a do