Pe 21 decembrie s-a refacut simbolic baricada ridicata de revolutionari in urma cu 20 de ani in fata Hotelului Intercontinental. Sute de oameni au stat o ora la -10 grade Celsius sa vada imagini de atunci si sa asculte numele celor 49 de oameni care au murit "mpuscati sau calcati de tancuri.
La ora 21.00, Hotelul Intercontinental e luminat in rosu si in dreptul lui sunt parcate doua camioane. Unul este o scena, altul e suport pentru un ecran imens pe care se vede o mare de oameni cantand "Desteapta-te, romane!", filmati acum 20 de ani de Paul Cozighian, care a organizat comemorarea. Cei care s-au adunat acum nu canta. Privesc, mascati de glugi si fulare, si se misca doar cat sa nu inghete. Multi merg, la fiecare zece minute, sa se incalzeasca in Pasajul Universitatii, trecand pe langa cinci jandarmi care stau zgribuliti la marginea trotuarului si dezbat dac-a fost mai bine inainte.
"Copiii nostri vor fi liberi!"
Jos, in pasaj, e un brad impodobit cu panglici albe, cu numele celor cazuti la Revolutie. In jurul bradului-altar sunt ecrane si panouri cu scene de la Revolutie. Tinerii se opresc cate cinci minute, intrigati. Revolutionarii se cunosc dupa insigne, dupa gecile de piele uitate pe trupul imbatranit si dupa lacrimile din ochi. Privesc cu totii ingandurati si intorc capul speriati cand cineva "si freaca energic palmele, cu un zgomot ca de Kalashnikov. In urma lor ramane un caiet studentesc pe jumatate umplut cu amintiri, ca un oracol al Revolutiei: "Sunt revolutionar, am fost la baricada si nu voi uita niciodata".
"Ii mai lasam un pic sa se refuleze"
Intre timp, la Inter se blocheaza circulatia si o parte din multimea de pe trotuar se muta in mijlocul drumului. Cam un sfert din ei sunt jurnalisti. In fata camerelor de filmat, oamenii se grupeaza rapid, apar cateva steaguri gaurite si bannere cu "Eroii nu mor niciodata!", iar lumea i
