Ciocnirea fatală între Geoană şi Băsescu n-a fost doar un şou de televiziune, după cum n-a fost, câtuşi de puţin, un simplu episod electoral. Pentru cei cu porniri ezoterice, pentru oamenii cu simţ paranormal, pentru slujitorii la templul Marelui Mister, pentru familiarii francmasoneriei şi ai energiilor ascunse, în fine, pentru toţi acei neliniştiţi care ştiu că într-o zi ne vor răpi extratereştrii, confruntarea a fost mai mult decât atât. A fost o luptă între flacăra violetă şi yoga, o izbire a Focului Sacru de Mişcarea pentru Integrare Spirituală în Absolut, o încleştare a arhanghelului Zadkiel cu forţa băutorilor de pişat ai lui Bivolaru.
Nu e bine ca istoria să lase în urmă o asemenea bătălie. În cartea nevăzută a războaielor spirituale, turbulenţe de genul ăsta stau la mare cinste. Energiile dezlănţuite în secret, direct sub nasul nostru, au zguduit tăriile lumii, vă asigur, mai rău decât putem bănui noi, ignoranţii. Să fim serioşi: dacă nu s-ar fi trezit vorbind Hrebenciuc despre cravatele violete ale susţinătorilor PDL, n-am fi avut habar vreodată despre cât a suferit cosmosul la replica lui Băsescu: “Nici azi noapte nu v-a plăcut la Vântu, domnu’ Geoană?”.
S-o luăm pe rând. De partea lui Băsescu s-au aruncat, aşadar, în luptă, adepţii Flăcării Violete. Cu sau fără ştirea preşedintelui, un grup de bigoţi exotermici din partid a contactat aura vindecătorului ucrainean Ignatenco. Albert Ignatenco e un bioenerget care te scapă de boli definitive. Îţi creşte pulsul, îţi blochează vorbirea, te face să îndoi furculiţe de la distanţă sau să rupi potcoave în dinţi. Ştiinţa, rezultatele şi facturile lui se bizuie pe relaţii privilegiate cu cele nevăzute, cu secretele adânci ale universului şi cu neştiutele puteri ale semenilor mai proşti. Trei discipoli de-ai lui Ignatenco au fost în sală la fatidica înfruntare şi, alături de solii Flăcării Violete, s-a
