În incinta parcului din faţa Bibliotecii Academiei Române au apărut, la începutul lunii decembrie, două turnuri; două lucrări de artă monumentală - "Turnul de Fildeş" şi "Turnul Babel". Nu din senin, ci din nobleţea gândului a doi cunoscuţi artişti: Florin Ciubotaru şi Henry Mavrodin, care, din dragostea lor pentru artă şi pentru oameni, au durat în beton, oţel şi piatră două simboluri, intrate deja în peisajul cultural al Bucureştiului. Academia Română a primit darul, asumându-şi "cu preţuire, păstrarea şi ocrotirea operelor celor doi artişti". Numai că, pentru transformarea ideii în fapt, era nevoie şi de bani. Preşedintele companiei Fildas, Anca Vlad, mare iubitoare de artă, a fost onorată să contribuie la acest proiect: "Am iubit întotdeauna artele. Am ales acest proiect pentru că răspundea unei vechi dorinţe - să las şi eu, umil sponsor, o amprentă pe pământul patriei. Şi nimic nu putea fi mai inspirat decât operele marilor noştri artişti Florin Ciubotaru şi Henry Mavrodin". Coordonarea proiectului a revenit tot unei doamne: Ileana Stănculescu, membru stagiar al Uniunii Artiştilor Plastici Profesionişti, din 1997. Cum motivează Ileana Stănculescu alegerea? "Florin Ciubotaru şi Henry Mavrodin sunt pentru mine două profile umane similare expresivităţilor celor două Turnuri". Mai trebuie adăugată o sumară notă biografică, pentru fiecare dintre cei doi artişti. Florin Ciubotaru, născut în 1939, la Focşani, a absolvit Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti. A fost recompensat cu numeroase premii, printre care Premiul II pentru Artă Monumentală (1966), Premiul I pentru decorarea Teatrului Naţional Bucureşti (1969), Premiul U.A.P. pentru pictură (1986), Premiul "Ion Andreescu" al Academiei Române (1998), Premiul U.A.P. pentru pictură (2000), Ordinul "Meritul Cultural" în grad de comandor (2004). Henry Mavrodin, născut în 1937, la Bucureşti,