Majoritatea celor care ne conduc în prezent aveau funcţii de conducere şi acum două decenii, înainte de răsturnarea regimului comunist. Unii conduceau instituţii cu sute sau mii de angajaţi, în timp ce de alţii depindea hrana unui întreg judeţ.

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, era în acele vremuri tulburi director al Întreprinderii COMECHIM, care cuprindea toate magazinele de metalo-chimice din judeţ. A ocupat această funcţie în 1987 şi a părăsit-o abia în 2001.

Viceprimarul municipiului, Marinică Dincă, era acum două decenii un simplu elev la Şcoala Generală nr. 7 din Caracal. Îşi aduce chiar aminte că pe 21 decembrie 1989 era internat în Spitalul din Caracal, judeţul Olt, fiind bolnav de hepatită. A fost externat la cerere, de părinţi, pe 22 decembrie, pentru că împuşcăturile deveniseră frecvente în zona spitalului.

În schimb, actualul prefect de Dolj, Eugen Georgescu, avea deja două facultăţi la activ (inginerie şi studii economice) şi lucra ca şef de atelier în cadrul Fabricii de Locomotive de la Electroputere. „Aveam un salariu lunar de vreo 3.700 de lei, plus o primă de vreo 2.500 de lei, că lucram numai prototipuri. Prin octombrie 1989 mi-am luat maşina - o Dacie 1310, bineînţeles - şi cu doar vreo zece zile înainte de Revoluţie apucasem să iau şi examenul pentru permis. Eram cel mai tare din parcare!“, povesteşte prefectul Georgescu.

Prioteasa, director peste alimentaţia publică

Despre Ion Prioteasa, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, s-au spus multe cu privire la activitatea sa de la Hotel Jiul din Craiova. Adevărul este că a lucrat în acest hotel, urcând treptat pe scara ierarhică până la recepţioner, iar ulterior director. Asta, însă până în 1987, când a devenit director la Întreprinderea Comercială de Stat pentru Alimentaţie Publică. Era unul din cele mai râvnite posturi în acele vremuri, ocupan