In anul 1898, in Capul Podului, numit din 1878 Piata Victoriei, incepea construirea unui palat ca-n povesti.
Situat la intersectia Soselelor Jianu, fosta Drumul la Herastrau, astazi Aviatorilor, si Bonaparte, denumita ulterior Ilie Pintilie, respectiv Iancu de Hunedoara, palatul ii fusese comandat arhitectului Julius Reinicke de printul Grigore Sturdza, fiul lui Mihalache Sturdza, domnul Moldovei.
Locul ii apartinuse lui Jean A. Filipescu, iar printul, cunoscut si sub porecla de Vitelul, il cumparase cu bani grei. Lucrarile au durat pana in 1901, fara finisari. Finisarile interioare, vopsirea cu bronz auriu a acoperisului si mobilarea s-au prelungit pana in 1904, incheindu-se cu un an inaintea decesului acestei beizadele excentrice.
Darea in folosinta a fost socanta, eclectismul arhitecturii si al interioarelor fiind maxim. Era ceva nemaivazut, taxat cu epitetele cele mai diverse si, lucru bizar, majoritatea arhitectilor, desi respingeau exagerarea eclectica, au deplans mai tarziu construirea monumentalului Minister de Externe, astazi Guvernul Romaniei, la nici zece metri distanta, banuind ca zilele palatului sunt numarate. Dupa decesul beizadelei, cladirea a intrat in posesia Statului si a servit ca Minister de Externe pana in timpul dictaturii militare a lui Ion Antonescu, un incendiu intamplat prin 1942 obligand autoritatile sa mute birourile in cladirea invecinata, construita dupa planurile lui Duiliu Marcu.
Din acel moment palatul a fost daruit fantomelor si pasarilor, o fotografie a lui Willy Pragher infatisandu-l muribund, sufocat de zorzoane si de prezenta fatala a noii cladiri din spate.
EMANUEL BADESCU (n. 25 august 1952) este bibliotecar in cadrul Cabinetului de Stampe al Bibliotecii Academiei Romane. Licentiat in istorie la Universitatea Bucuresti, a colaborat cu peste 1.000 articole la revistele "Formula AS
