Dacă în satele cărăşene tradiţiile nu au fost uitate, la oraş, doar grupurile reduse de colindători mai vestesc Naşterea Domnului. De la an la an, în Reşiţa rezistă tot mai puţine obiceiuri tradiţionale de Crăciun.

Cu ani buni în urmă, din ajunul Craciunului şi până în ziua de Anul Nou, colindătorii porneau în alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urări de sănătate şi belşug. Copii şi tineri de la sate şi de la oraşe, cu toţii se dedicau în această perioadă obiceiului popular străvechi, colindul. Din magia nopţilor de iarnă şi a sărbătorilor de altădată, acum, în Reşiţa, au mai rămas doar colindul, împodobirea bradului şi pregătirea celor mai delicioase sarmale şi piftii.

“În seara de ajuns, gospodinele prepară cele mai alese bucate, în special preparate de porc, piftii şi sarmale. Apoi, se împodobeşte bradul, în vreme ce, în surdină, cântă colinde. Cei tineri pleacă pe înserat în colindat, în special la rude şi prieteni. Eu şi amicii mei trecem pe la fiecare pe acasă pentru a aduce familiilor lor vestea Naşterii Domnului şi pentru a-i face să simtă mai bine spiritual Crăciunului”, spune Iulia Moldovan, o tânără care vrea să ducă mai departe vechile tradiţii româneşti.

După zilele de Crăciun, bradul rămâne ca decoraţiune de sezon în cele mai multe din casele reşiţenilor, acesta fiind despodobit, înainte de Bobotează.